sâmbătă, 23 mai 2009

Visez la un concert pierdut

Sursa foto: Wikipedia

Cei de la Radio Radar ma anunta, probabil ca sa-mi faca in ciuda, ca voi rata concertul lui Andrew Bird de la Lisabona, din 25 mai...De ce imi pare rau ca nu voi fi acolo? Pentru ca Andrew Bird canta la vioara de la varsta de 4 ani si o face al naibii de bine. Pentru ca i-am ascultat cu infinita placere toate albumele, care nu sunt deloc putine, daca luam in considerare si albumele grupului sau, Andrew Bird's Bowl of Fire si pe cele ale grupului Squirrel Nut Zippers, alaturi de care a debutat. Pentru ca in muzica lui se simt influente exact pe gustul meu (jazz, swing, folk). Pentru ca stie sa scoata in evidenta toate instrumentele pe care le stapaneste atunci cand compune (da, Andrew Bird este si compozitor!). Pentru ca a stiut sa se reinventeze (si a facut-o atat de frumos) atunci cand a ales sa cante de unul singur. Pentru imbinarea sublima de vioara si chitara. Pentru ca il ascult acum si am impresia ca ii aud pe Jeff Buckley, Peter Gabriel si Sting la un loc. Si, mai ales, pentru ca fluiera cum nimeni altcineva nu stie sa o faca!





Si doua fragmente de concert, ca sa intelegeti de ce imi vine sa dau cu laptop-ul de pamant ca nu voi fi acolo!






''The live show has kind of a loose, stumbling sort going for it, especially vocally. I sing completely different live than I do on record. I've found out that they are two completely different things. Whatever worked live would probably be annoying to listen to a hundred times on a record. Everyone understands it live - it makes sense at that moment. So there's more adrenaline and occasional freakout live. The records are more controlled, but hopefully not too controlled. The records are kind of carved and sculpted and there still has to be a spontaneity in there.'' (Andrew Bird)




Ultimul minut este mult prea mult...vreau la conceeert!!!

So let's get out of here
Past the atmosphere...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu