Sursa foto: Romania Libera
Linistea blogului a fost sparta de racnetul lui Sonho de Lisboa:
- Clarisoooooooo! Clarisoooooooooooo!
- Ce e, Sonhisor? Ce zbieri ca apucata?
- Arunca repede punga, banii si scaunelu' c-a bagat Coada la librarie, la Humanitas! Acuma, n-auzi?
- Unde e banii, Sonhisor? Ca io nu mai am!
- Nu mai ai pa dracu'! Ai las' ca ne socotim noi la urmatoarea comanda! [:)))] (...)
Da' hai odata ca creste coada, mana moarta ce esti!
Am adaptat primele randuri din cartea lui Dragos Voicu, despre care am aflat tot de la Clarisa, pentru a va anunta ca se mai gaseste Coada, best-seller-ul dat disparut de la o vreme!!! Insa nu va napustiti spre libraria mea, cu pungi, bani si scaunele! Nu de alta, dar am luat ultimul exemplar si veti pati precum personajele lui Dragos, prizoniere ale unei cozi care infasura orasul de mai multe ori, in asteptarea unor delicioase tacamuri care refuzau sa apara de cinci zile...Gandul meu zboara acum la o coada tot la mult ravnitele tacamuri care i-a inghitit rand pe rand pe tata, care a disparut de-acasa de indata ce zvonul ''c-a bagat tacamuri la magazinul de langa Aprozar'' s-a raspandit in tot blocul, pe mama, plecata in cautarea lui (ingrijorata fiind, sarmana, ca trecusera atatea ore si tata nu mai intra pe usa, fluturand plasa-trofeu prin fata ochilor nostri lacomi), pe sora mea, satula de vaicarelile mele si ingrijorata peste masura si, intr-un final si pe mine, un ghemotoc de om plans si speriat, plecat in cautarea familiei disparute.
Imi si inchipuiam snurul de oameni , negru si gros invartit de atatea ori in jurul orasului si strabatand toate stradutele dintre blocuri si ma gandeam ca daca Dumnezeu l-ar fi tras de capete, ne-ar fi sugrumat cu oras cu tot.
(Coada, Dragos Voicu)
Tot la Librariile Humanitas au bagat si portocale. Cu cata bucurie ati fi primit aceasta veste atunci, pe vremuri, cand cei mai putini norocosi dintre noi simteau gustul portocalelor si al bananelor o data sau de doua ori pe an. In lumea Humanitas, insa, portocalele aduc o reducere de 50% pentru cartile insemnate cu cerculete portocalii, de pe care iti fac cu ochiul portocale jucause. Eu am insfacat portocala lipita de Placerea de a te povesti tie insusi: pagini de jurnal, pentru ca mi-era dor sa-l recitesc pe Julien Green.
Alte cerculete colorate iti zambesc de pe rafturi si-ti soptesc ''Alegi 3, platesti doar 2!Alege-ne pe noi!'' Nu am rezistat tentatiei si le-am luat si pe ele, asa ca am plecat de la Humanitas cu un brat de carti care de care mai insemnate, pe care le-am rasfoit cu nesat sub un tei batran, pana cand furtuna m-a trimis repejor acasa, stricandu-mi una din micile mele placeri...
Acum va las; ma grabesc sa ma intorc la Coada si sa termin cu ea, pentru a o trimite apoi la Albufeira, sa se bucure de soare, ocean si degete care o asteapta cu infrigurare de atata vreme!
nu pot sa creeeeed! mor de ras! zici ca a bagat coada?? pai stai sa-mi iau scaunelul plinat si ziarul sa-mi acopar capul de soare si viu!!!
RăspundețiȘtergereoh, ce-am mai ras! :)
pai e numai meritul lui dragos, ca el si-a inceput coada asa :))
RăspundețiȘtergeresi sper sa nu se supere pe mine, dar nu m-am putut abtine sa nu fac o adaptare a primelor lui randuri, cu noi doua in locul lui stelica si al lenutei!!! :)) (eu fiind stelica, sa stii!!)
oricum, pastreaza-ti scaunelul pliant si ziarul langa piscina, ca vine coada la tine, hahaha!!
ce mistooo! nea stelica, iti multumesc din inima! n-o aduci personal? ;)
RăspundețiȘtergerelenuto, mai ai mataluta rabdare pana in septembrie?? :)))
RăspundețiȘtergeredaaaaaaaaa
RăspundețiȘtergerelasand gluma la o parte, eu pot sa ti-o trimit si acum, sa stii!! de fapt, insist :))
RăspundețiȘtergereoh, daca insisti atat... :), si pana sa te razgandesti, accept cu placere :) multumesc mult!
RăspundețiȘtergereOf, stiti ca eu am ratat-o la targ? Atata m-am invartit, imi notasem in gand sa nu uit... si ca o buna zapacita, nu am luat-o.
RăspundețiȘtergereSi apropo de imaginea folosita, a aparut si cartea lui Andrei Pandele cu poze din perioada comunista, inclusiv cu poza asta.
RăspundețiȘtergereAlimentara asta era in apropiere de liceul meu, imi luam compot de visine de aici :-)
@ Lady Io
RăspundețiȘtergerevrei sa ti-o trimit si tie?? :))
eu alerg de vreo luna si ceva dupa ea, ca voiam sa o iau cu mine in Portugalia...iar tu ai avut-o acolo, sub nas si n-ai profitat :))
nu stiam ca imaginea ii apartine lui Andrei Pandele, ca nu a scris nimeni in Romania Libera a cui e...si nici nu mi-a trecut prin minte ca ai putea avea vreo legatura cu acel decor :))
Lasa, ca o gasesc eu.
RăspundețiȘtergereSa cauti cartea lui Andrei Pandele, este plina de fotografii interesante. Am stat la expozitia lui cateva ore in sir, pur si simplu nu puteam pleca de acolo.
Iar magazinul, ce sa zic? E la doua statii de tramvai de mine, chiar pe drumul spre liceu. Dar eu il stiu dupa '89, nu am stat la coada aici. Eu am stat la alte cozi :-)