Foto-leapsa cu batai de cap

Ma tot gandesc de miercuri, de cand am primit aceasta leapsa de la Clarisa, care sunt cele doua poze dragi (una de suflet si cealalta haioasa) pe care vreau sa le asez frumos in acest coltisor de blog.

Pentru poza de suflet, primul impuls a fost sa revin la aceasta postare, din motive lesne de inteles...Insa, cautand prin nenumarate fisiere cu poze din Portugalia, m-am lovit de aceasta frantura de Sintra primita in dar, care-mi trezeste amintiri dragi de la inceputul unei povesti frumoase...O poveste care a inceput prin muzica si cu un schimb timid de impresii si fotografii, scriindu-se apoi lin, cu multa emotie si cu fericirea fiecarei regasiri...




Poza haioasa a fost ceva mai usor de gasit: am facut-o in urma cu cateva luni in Obidos, un orasel medieval care-mi este foarte drag. Caleasca aceasta cu pisicute si un alt soi de animalute (neidentificat pana in prezent) ma face sa zambesc, la amintirea unei zile superbe de vara, cu festival medieval in Obidos, hoinareala prelungita prin cetate, ginginha (visinata portugheza) in paharele de ciocolata amaruie, calatorie spre Peniche cu vise lenese pe bancheta din spate si, la final, balaceala cat cuprinde in ocean...



Le voi da acum de lucru lui Lady Io, Zazuzei, Morticiei si lui Miss Zebra, pentru ca stiu sigur ca au fotografii deosebite in colectie!

Later edit:
Pentru ca am primit acceasi leapsa si de la dragalasa de Chiti si pentru ca nu pot rezista in fata boticului ei rozaliu, ma grabesc sa va mai arat doua fotografii speciale.

Prima dintre ele este cu pisicuta mea draga (si surioara vitrega a lui Chiti - mamica ei stie de ce :), pe care nu o am insa langa mine si de care mi se face din cand in cand dor (mai ales cand ma uit la aceasta fotografie si-mi aduc aminte cat e de bine sa ai un sufletel lipit de tine, care toarce fericit, visand probabil la soricei si la mamici adevarate)...Boticul roz si ochisorii verzi, precum si faptul ca am devenit mamica ei adoptiva la numai cateva zile dupa ce a venit pe lume, o fac sa fie o pisicuta cu totul si cu totul speciala pentru mine.



Nu-l cunosc personal pe motanelul portughez de mai jos. M-a amuzat insa reactia lui din momentul in care a fost intrerupt din laborioasa operatiune de igienizare a anumitor parti importante pentru prestigiul lui de motan explorator din nordul salbatic al Portugaliei.